|
A. Necesitatea reformei sistemului de pensii publice din România
Adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice este puternic motivată de o serie de factori macro-economici şi sociali, dintre care cei mai importanţi sunt: asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepanţelor şi inegalităţilor din ce în ce mai evidente între diferite categorii de contribuabili şi pensionari, simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice, precum şi armonizarea acesteia cu practica europeana si recomandările Uniunii Europene în domeniul pensiilor publice.
A.1 Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice pe termen scurt, mediu şi lung
In prezent, cheltuielile totale anuale pentru pensii în România se cifrează la peste 10 miliarde de Euro constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea cheltuielilor totale anuale cu pensiile în Produsul Intern Brut este de cca. 9% în anul 2009, cu tendinţă de creştere.
De asemenea, bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează, încă din anul 2006, deficite anuale cronice, în anul 2009 ajungându-se la cea mai mare valoare din ultimii 10 ani, de cca. 1,5 miliarde EURO, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din cheltuielile anuale cu pensiile.
Totodată, numărul total de pensionari în plată în România la nivelul lunii septembrie 2009 era de 5,7 milioane de persoane în timp ce numărul total de contribuabili la sistemul public de pensii nu depăşea, la aceeaşi dată, 4,9 milioane de persoane. In acest context, raportul de dependenţă al sistemului public de pensii a ajuns la 1,2 pensionari/1 contribuabil, depăşind cu mult toate situaţiile în care se află sistemele de pensii publice in ţările Uniunii Europene.
Factorii care afectează sustenabilitatea sistemului de pensii din România sunt comuni pentru majoritatea ţărilor europene, respectiv: îmbătrânirea populaţiei, scăderea ratei natalităţii, schimbările din structura societăţii, creşterea vârstei de intrare pe piaţa muncii, datorate unei perioade mai îndelungate alocate studiului.
Principala soluţie pentru redresarea dezechilibrelor sistemelor de pensii in condiţiile actuale de îmbătrânire a populaţiei, este cea privind prelungirea vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii.
A.2 Eliminarea discrepanţelor şi inegalităţilor între diferite categorii de contribuabili şi pensionari
Un alt element de necesitate a instituirii unui sistem unitar de pensii publice îl constituie eliminarea discrepanţelor şi inegalităţilor în modul de alocare a resurselor pentru finanţarea pensiilor publice.
Existenţa unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii şi tratamente inegale pentru unele categorii profesionale a condus la crearea unui decalaj uriaş între cea mai mică pensie şi cea mai mare pensie publică. Astfel, de la 1 octombrie 2009, cea mai mică pensie a devenit 350 lei, în timp ce, cea mai mare pensie din sistemele de pensii speciale depăşeşte 35.000 lei, adică este de 100 ori mai mare.
lată de ce, toate persoanele care activează în prezent în domenii în care se utilizează legi/prevederi speciale de pensionare, vor fi integrate în sistemul unitar de pensii publice. Integrarea urmăreşte stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru cei de mai sus ca şi cele practicate în sistemul unitar. Obligaţiile nou create se referă la plata contribuţiei de asigurări sociale, atât de angajator cât şi de angajat. Conform cotelor actuale de contribuţii de asigurări sociale, angajatorul ar trebui să plătească 20,8%, aplicat fondului de salarii brute iar angajatul 10,5% aplicat salariului brut lunar, conform legii. În cazul personalului din apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională se transferă cei 5% ce se plăteau la bugetul de stat către bugetul asigurărilor de stat, la care se adaugă încă 5%. Majorarea cu 5,5% a contribuţiei, se realizează prin creşterea soldei/ salariului brut astfel încât câştigul net să nu fie afectat.
A.3 Simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice
In prezent, există un număr foarte mare de legi şi alte acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea diferitelor sisteme de pensii de tip public. Sunt avute în vedere cele peste 80 de acte normative aflate în vigoare. lată de ce, se impune simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice.
Totodată, este necesară armonizarea modalităţilor de organizare şi structurare a sistemului public de pensii cu practica europeană şi cu recomandările Uniunii Europene în domeniul pensiilor publice.
B. Principiile sistemului unitar de pensii publice
La baza elaborării proiectului legii sistemului unitar de pensii publice, s-au avut în vedere principiile susţinute de societatea civilă românească şi aprobate de Guvern, şi anume:
• principiul unicităţii;
• principiul obligativităţii;
• principiul contributivităţii;
• principiul egalităţii;
• principiul repartiţiei;
• principiul solidarităţii sociale;
• principiul autonomiei;
• principiul imprescriptibilităţii;
• principiul incesibilităţii.
Dintre principiile care stau la baza proiectului legii sistemului unitar de pensii publice, o importanţă deosebita o au principiile obligativităţii, contributivităţii si egalităţii.
Potrivit principiului obligativităţii, persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor.
Conform principiului contributivităţii, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
De asemenea, principiul egalităţii asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.
C. Principalele noutăţi ale proiectului legii sistemului unitar de pensii publice
Proiectul sistemului unitar de pensii publice prevede un set de masuri menite sa reformeze sistemul public de pensii, dintre care, cele mai importante sunt:
1. Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei.
2. Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
3. Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţe de judecată funcţionari publici parlamentari, etc.
4. Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice.
5. Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.
6. Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.
7. Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, etc.
8. Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale.
9. Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.
10. Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.
C.1 Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei
Dintre măsurile de reformă menţionate, o importanţă deosebită o are creşterea şi egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaţilor şi femeilor. Această măsură este necesară pentru asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii, pornind de la raportul actual contribuabili - pensionari, element de bază într-un sistem public de tip distributiv.
In plus, acest lucru a fost considerat ca o condiţionalitate stabilită prin acordul de împrumut încheiat cu Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Referitor la creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei, legislaţia în vigoare prevede continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.
La finalizarea acestei etape, începând cu anui 2015, se continuă creşterea vârstei de pensionare pentru femei de la 60 de ani la 65 de ani, acest nivel fiind atins în anul 2030.
Creşterea se realizează gradual, într-un termen lung de timp, cu 3 luni în fiecare an, astfel că în 2030, atât bărbaţii cât şi femeile vor ieşi la pensie la aceeaşi vârstă standard de 65 de ani. Totodată, pentru participanţii proveniţi din sistemele nou integrate, creşterea şi egalizarea vârstelor de pensionare se va realiza pânâ în anul 2025.
Creşterea treptată a vârstei de pensionare, mai mult decât planificările cuprinse în legislaţia în vigoare în acest moment, în special la femei, a fost stabilită luând în considerare evoluţia speranţei de viaţă la pensionare, precum şi condiţiile economico-sociale ale României.
Măsura creşterii vârstelor de pensionare are drept consecinţă echilibrarea financiară a sistemului de pensii publice şi eliminarea discriminărilor între generaţii.
In aceste condiţii, procesul de ajustare graduală a vârstei de pensionare permite o mai mare stabilitate a sistemului, şi ne asigură că parametrii de pensionare sunt aliniaţi practicilor din ţările UE.
C.2 Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice
O altă măsură de reformă a sistemului de pensii publice o constituie creşterea numărului de contribuabili ai sistemului prin introducerea unor noi categorii de contribuabili.
Astfel, sunt introduşi ca participanţi în sistem un număr de cca. 200.000 de persoane, proveniţi din rândul cadrelor militare si funcţionarilor pubtici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si siguranţei naţionale.
Totodată, vor participa la sistem şi cca. 300.000 de persoane care desfăşoară activităţi independente. Astfel, toate persoanele care obţin venituri profesionale şi nu plătesc contribuţiile pentru pensii, vor fi obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale, prin introducerea de noi reglementări care să aplice principiul obligativităţii şi principiul contributivităţii la sistemul unitar de pensii publice. Persoanele menţionate mai sus fac parte din categoria liberilor profesionişti, a managerilor, a membrilor asociaţiilor familiale, etc. In prezent, conform datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aceştia sunt cca. 400.000 persoane (plătesc impozite la bugetul de stat). Dintre aceştia numai 100.000 persoane plătesc, conform legii, contribuţii pentru pensii.
Prin majorarea numărului de contribuabili, bugetul asigurărilor sociale de stat va înregistra o creştere a veniturilor reprezentând contribuţii de asigurări sociale, de cca. 1 miliard de lei în următorii ani şi de peste 2,5 miliarde lei în 2020.
C.3 Modul de recalculare a pensiilor stabilite prin legi speciale, aftate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice
In termen de 6 luni de la apariţia noii legi, toate pensiile aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, care au fost stabilite pe baza legilor speciale, vor fi recalculate utilizând sistemul de puncte realizat în toată perioada de activitate. Noul cuantum al pensiei, după recalculare, va fi cel care va rezulta din înmulţirea punctajului obţinut şi valoarea unui punct de pensie, existentă legal la data finalizării procedurii de recalculare. Plata pensiei, în cuantum recalculat, se va face din bugetul asigurărilor sociale de stat începând de la data finalizării procedurii de recalculare.
Astfel, în cazul pensiilor militare, ale poliţistilor şi a celor din serviciile de informaţii aflate în plată, vor fi luate în considerare la recalcularea pensiei, atât cuantumurile veniturilor care au fost folosite ca bază de calcul la stabilirea dreptului de pensie conform Legii 164/2001 (salariu de bază al funcţiei îndeplinite, sporul de vechime în muncă, îndemnizaţiile, alte drepturi care se acordă personalului, solda de grad, gradaţii acordate, îndemnizaţia de dispozitiv lunară ), cât şi alte sporuri care nu au fost incluse în baza de calcul (spor de radiaţii, spor de confidentialitate, alte sporuri specifice condiţiilor de desfăşurare a activităţii), care vor duce la o creştere a veniturilor luate în calculul stabilirii pensiei conform noii legi cu peste 35%, şi implicit pensie mai mare.
La recalcularea cuantumului pensiei, stagiul complet de cotizare utilizat va fi cel prevăzut de legislaţia în vigoare, în baza căruia a fot deschis dreptul la pensie, respectiv 25 de ani. Pentru perioadele de activitate desfăşurate în grupe de muncă, se acordă punctaje suplimentare (0.50 respectiv 0.25 pentru fiecare an lucrat în grupa I respectiv grupa a ll-a de muncă).
În cazul pensiilor militare, numărul de beneficiarii este de cca. 82.000, cu o pensie medie de 1.720 lei. Recalcularea pensiilor acestora va conduce la stabilirea unor cuantumuri ale pensiilor egale sau, în anumite cazuri, sensibil mai mari decât cele actuale, pentru cel puţin 80% dintre aceşti pensionari. Restul vor înregistra diminuări ale cuantumului pensiei, cu atât mai mult cu cât nivelul pensiei este mai mare.
D. Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.
Valoarea punctului de pensie, se stabileste anual, determinându-se prin majorarea ultimei valori a punctului de pensie din anul precedent cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, prognozat pentru anul următor. In situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi mai sus, prognozaţi pentru anul următor, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
In situaţia în care indicatorii prevăzuţi mai sus, prognozaţi pentru anul următor, au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de pensie din anul precedent
Pentru perioada următoare, în care se estimează că România va începe recuperea contracţiei economice, iar salariul mediu brut are tendinţa de stagnare sau creştere foarte lentă, indexarea valorii punctului de pensie în raport cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut şi nu procentual din salariu mediu brut, va conduce la o creştere reală a cuantumului pensiilor, respectiv la păstrarea puterii reale de cumpărare a pensionarilor.
Această formulă de creştere a valorii punctului de pensie va conduce la o creştere reală şi continuă atât a pensiilor în plata cât şi a pensiilor viitoare, într-un mod sustenabil pe termen lung.
|